Mereu în sprijinul oamenilor

Prețul unui produs (ori serviciu, în cazul nostru) este uneori factorul determinant în luarea unei decizii, dar totodată acesta are și rolul de limitare (cumpătare) a celui care optează pentru un serviciu sau altul. Prețul e cel care triază serviciile, determinând persoana să chibzuiască în alegerea operațiunii potrivite, întrucât schimbarea ei, dacă va fi posibilă, va implica o serie de costuri suplimentare. Cu alte cuvinte, prețul este cel care de regulă face ca acel produs sau serviciu să merite, sau mai exact, este elementul care determină evitarea serviciilor nepotrivite în favoarea celor adecvate și convenabile pe termen lung.

Există o confuzie generală între preț și costurile de producție. Dacă am cumpăra un telefon (într-o economie de consum fiind la modă), acesta ar costa de câteva ori mai mult la o firmă consacrată, care produce acest aparat la nivel profesional, decât la un producător „ocazional” care are aceleași costuri de producție, dar de care ieri n-am auzit și probabil nu vom mai auzi nici mâine. Percepția generală este că se plătește „firma”, dar în realitate este vorba despre anii de studii și cercetări pe care aceasta îi are în spate, de experiență, de calificarea inginerilor, de sprijinul ulterior și de încrederea consumatorilor.
Pe același principiu, și operațiunile juridice realizate cu ajutorul unui profesionist vor avea, la rându-le, propriul lor preț - mai mare decât dacă ar fi realizate pe cont propriu sau de persoane fără pregătire.

Biroul Individual Notarial Ionașcu Nicolae

 

ASISTENȚĂ - taxele notariale


1. Ce taxe plătesc la notar?


Pentru fiecare procedură notarială se plătește onorariul cuvenit pentru îndeplinirea acelei proceduri. Pe lângă onorariu, anumite acte pot să aibă și alte taxe pe care clientul trebuie să le plătească, dar care nu sunt ale biroului notarial, însă potrivit legii, acestea sunt încasate direct de la client, pentru a simplifica procedura și pentru a scuti clientul de mai multe drumuri pe care le-ar fi parcurs dacă ar fi achitat taxele direct instituțiilor corespunzătoare.


Așadar, în afară de onorariul notarial, clienții mai plătesc următoarele taxe, în funcție de natura actului:

  • taxe de carte funciară:


  • taxe pentru verificarea sarcinilor;

  • taxe pentru radierea sarcinilor;
  • taxe pentru intabulări, notări și alte înscrieri.
  • taxe pentru operațiunile aferente Registrelor Speciale:


  • verificări sau înscrieri de procuri, testamente, donații etc.;

  • verificări în cadrul procedurii succesorale;

  • verificări ale regimului matrimonial (la majoritatea actelor de înstrăinare).

  • alte taxe (taxe pentru verificarea unei firme, prin obținerea certificatului constatator în format electronic);

  • impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, care are ponderea cea mai mare și care se plătește, în anumite cazuri, inclusiv la donații și succesiuni;

  • taxa pe valoare adăugată (TVA) încasată împreună cu onorariul.


Citește mai mult | Mergi la începutul paginii



2. De ce plătesc așa de mult la încheierea unui act notarial?


După cum puteți constata mai sus, taxa care i se cuvine notarului este una singură: onorariul. Celelalte taxe, destul de multe, sunt virate în întregime statului/instituțiilor corespunzătoare, fără a se opri vreun comision din acestea. El doar le colectează și le virează în același cuantum în care le-a primit. Cu alte cuvinte, notarul public îndeplinește și rolul unui „perceptor”, pentru că încasează taxe pe care le virează statului în întregime, fără a avea vreun beneficiu.


S-a încetățenit ideea că taxele notariale sunt mari, deoarece clientul plătește totalul acestora la notariat, chiar dacă numai una dintre acestea ar putea fi considerată o taxă veritabilă notarială (onorariul), iar majoritatea se calculează în procent direct aplicat la valoare: 0,1% / 0,5 % (taxe OCPI pt. intabulare), 1% / 3% (impozit etc. În mod normal, clientul ar fi trebuit să achite o parte dintre aceste taxe direct instituțiilor corespunzătoare (ANCPI, ANAF), însă pentru a veni în sprijinul său și a diminua impactul pe care îl are birocrația asupra noastră, a tuturor, legiuitorul a decis ca toate aceste taxe să fie colectate de biroul notarial și vărsate mai departe în conturile statului.

De la 1.02.2017 însă, taxele notariale vor fi mult mai mici pentru tranzacțiile imobiliare a căror valoare nu depășește suma de 450.000 lei, datorită schmbării modului de calcul a impozitului prevăzut de art. 111 din Codul fiscal, în baza OUG 3/2017.

Pentru a ilustra cât mai bine situația, ținând cont și de modificările Codului fiscal la care am făcut referire mai sus, vom efectua un calcul exemplificativ pentru trei situații: prima, în care o persoană dorește să cumpere un imobil alcătuit din teren, casă și cotă-parte din aleea de acces (situație des întâlnită în prezent), la prețul de 50.000 euro (aproximativ 225.000 lei), obținând un credit ipotecar prin programul „prima casă”; a doua, în care achiziționează același imobil - cu antecontract prealabil, dar fără credit - la prețul de 150.000 euro (aproximativ 675.000 lei), și a treia, în care prețul ar fi de 500.000 euro (aproximativ 2.250.000 lei).

Taxele care ar trebui plătite se regăsesc în tabelul de mai jos. În principiu, toate aceste taxe se plătesc de cumpărător, cu excepția impozitului de la punctul nr. 2, și câteva taxe mărunte (sub 100 lei), care ar trebui plătite de vânzător.


Sumarul taxelor aferente serviciilor notariale, calculate pentru exemplele de mai sus

Nr.

Descriere taxă

Exemplul 1

(Preț 50.000 euro)

Exemplul 2

(Preț 150.000 euro)

Exemplul 3

(Preț: 500.000 euro)

Observații

1.

taxe de carte funciară

  • verificări

120 lei

120 lei

120 lei

două extrase de informare și două de autentificare

  • notări

120 lei

120 lei

120 lei

înscrierea antecontractului în două cărți funciare

  • eventuale radieri

120 lei

120 lei

120 lei

dacă există sarcini notate în cele două cărți funciare

  • intabularea dreptului de proprietate

398 lei

1.013 lei

3.375 lei

înscrierea în CF a dreptului de proprietate

2.

impozit pe venitul din transferul
proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

pe vechea
reglementare:

min. 4.250 lei

max. 6.750 lei

min. 8.750 lei

max. 20.250 lei

min. 24.500 lei

max. 67.500 lei

(2%)

(3%)

pentru actele încheiate până la 31.01.2017

pe noua
reglementare:

-----

6.750 lei

54.000 lei

3%, după ce s-a scăzut venitul neimpozabil de
450.000 lei - pt. actele încheiate după 31.01.2017

3.

onorariu notarial

1.718 lei

5.410 lei

12.340 lei

Notă: aproximativ jumătate din această sumă se va
duce tot către stat, sub forma altor impozite și taxe

4.

taxa pe valoare adăugată (TVA)

327 lei

1.028 lei

2.345 lei

19%, potrivit reglementărilor din prezent

5.

alte taxe:

40 - 100 lei

40 - 100 lei

40 - 100 lei

verificări (regim matrimonial, procuri), eventuale legalizări procuri etc.


TOTAL taxe fără onorariu:

cu impozit „vechi”

min. 5.375 lei

max. 7.935 lei

min. 11.191 lei

max. 22.751 lei

min. 30.620 lei

max. 73.680 lei

pentru actele încheiate până la 31.01.2017

cu impozit „nou”

~ 1.185 lei

~ 9.251 lei

~ 60.180 lei

pentru actele încheiate începând cu 01.02.2017


Observăm că totalul taxelor este mult mai mare decât onorariul notarial (marcat cu albastru în interiorul tabelului) - cu o mică excepție, în cazul primului exemplu, și asta doar de la 01.02.2017 când, așa cum am afirmat, s-a introdus un nou mod de calcul pentru impozitul pe venitul din tranzacțiile imobiliare, care are ca efect scutirea de impozit a tranzacțiilor cu valori de până la 450.000 lei, fapt care va duce, sperăm, la diminuarea percepției generale a taxelor notariale ridicate.


De reținut faptul că impozitul nu este întotdeauna mai mic pe noua reglementare. Studiind răspunsul dat întrebării nr. 7 - în special tabelul de la sfârșit, se pot observa situațiile în care impozitul, calculat după noile reguli, este mai mare decât atunci când ar fi fost calculat după regulile vechi.


Mergi la începutul paginii



3. Am înțeles că, datorită crizei economice, s-ar fi micșorat taxele notariale, așa este?


În primul rând, criza economică este un fenomen care nu mai prezintă actualitate. Nu ne hazardăm să spunem că a fost depășită, dar putem afirma că a trecut momentul său critic, în prezent societatea aflându-se în curs de adaptare și într-o continuă încercare de relansare. Prin urmare, nici întrebarea nu mai este de actualitate, dar pentru că subiectul onorariilor notariale este adesea unul sensibil, și pentru că site-ul nostru are o oarecare vârstă iar secțiunea de asistență a fost adăugată „în plină criză” - aceasta fiind una dintre primele întrebări, am decis păstrarea sa, cel puțin până în momentul în care onorariile notariale vor suferi o nouă modificare.


Într-adevăr, în cadrul Congresului Notarilor Publici care a avut loc la Brașov în perioada 17-20 iunie 2010, a fost propusă diminuarea onorariilor notariale pentru actele importante. Imediat după aceea, din inițiativa Uniunii Naționale a Notarilor Publici, aceste propuneri au început să se contureze la nivel practic, într-un cadru legal, iar noul mod de calcul a fost aprobat în cele din urmă prin Ordinul publicat în Monitorul Oficial nr. 133, la începutul anului 2011. Acel moment nu a adus doar câteva schimbări, ci a redefinit efectiv modalitatea de calcul a onorariilor notariale, urmărindu-se ca acestea să fie mai mici și deci mai accesibile. Pentru anumite acte și proceduri a fost prevăzută și posibilitatea de a fi efectuate reduceri, una dintre cele mai importante fiind în cazul locuințelor cumpărate prin programul „prima casă” (citiți și răspunsul dat întrebării următoare).


Modul de calcul al taxelor statului a rămas același, cu următoarele excepții:

  • de-a lungul timpului, taxa pe valoare adăugată a suferit în câteva rânduri modificări în ceea ce privește procentul aplicat;

  • la începutul anului 2017 a fost modificată formula de calcul a impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare.


Prin comparație, pentru situația din exemplul nr. 1 de mai sus, înainte de luna februarie 2011 s-ar fi plătit un onorariu de 2.480 lei (plus TVA de 595 lei), adică în total 3.075 lei față de 1.561 lei (plus TVA de 312 lei), adică în total 1.873 lei cât s-ar plăti în prezent.


Mergi la începutul paginii



4. Pot fi acordate reduceri la taxele notariale?


Actul normativ care reglementează noua modalitate de calcul al onorariului stabilește și posibilitatea efectuării unor reduceri, în anumite condiții. Reducerile se acordă numai la onorariul notarial, neputând fi acordate și la celelalte taxe.

Majoritatea reducerilor au caracter social, vizând declarațiile (pentru obținerea ajutorului social sau de șomaj, a bursei de elevi sau studenți, a alocației de stat pentru copii, a rechizitelor și a altor asemenea ajutoare, a valorificării drepturilor persoanelor cu handicap etc.), procurile pentru încasarea pensiilor/ajutoarelor sociale, procedura succesorală în cazul moștenitorului minor fără venituri proprii și situația în care statului îi revine plata onorariului.


Anumite categorii profesionale (avocați, consilieri juridici, magistrați) au reduceri în cuantumuri diferite în situația în care le revine obligația de plată a onorariului ca dobânditori ai dreptului.

Actele încheiate în cadrul programului „Prima Casă” pot avea reduceri de până la 30% din onorariu, iar pentru actele de dare în plată încheiate în temeiul legii 77/2016 există o propunere de reducere a onorariului cu până la 50%.


Mergi la începutul paginii



5. De ce diferă taxele notariale de la un notar la altul, sau de la un client la altul?


Taxele notariale pot să difere de la un client la altul pentru că situația celor doi poate să difere. Persoane care au cumpărat apartamente cu caracteristici identice, aflate în blocuri gemene, unul de-o parte a unei străzi și unul de cealaltă parte, pot constata că blocurile lor se află încadrate în zone diferite, atunci când strada respectivă este chiar granița dintre zone.

De asemenea, înstrăinătorii a două apartamente cu aceeași structură, aflate în același bloc la același etaj, pot să plătească taxe diferite fie pentru că le-au vândut la preț diferit, fie pentru că au încheiat acte diferite (unul vinde, altul donează), fie pentru că la unul dintre ei s-au ivit cheltuieli suplimentare (pentru radierea unor sarcini, etc.), fie datorită perioadelor diferite în care aceștia au fost proprietari: unul poate să fie proprietar de peste trei ani de zile, iar celălalt să îl fi dobândit recent (această din urmă situație nu se mai aplică în cazul actelor încheiate după 01.02.2017).

Apartamentele situate la parter sau la ultimul etaj ori cele fără îmbunătățiri pot avea o evaluare mai mică, fapt care de asemenea influențează și taxele notariale.


În ceea ce privește actele cu tarif fix, prin normele de calcul al onorariilor notariale a fost stabilită limita sub care notarii nu pot taxa un act. Notarul public poate aprecia însă un alt onorariu pentru un anumit act, dacă este format din mai multe acte juridice de sine stătătoare, sau dacă la îndeplinirea actului au fost necesare etape suplimentare sau s-a depus un efort mai mare decât la actele obișnuite.


De exemplu, declarațiile pentru mărturisire extrajudiciară sunt acte a căror redactare necesită foarte mult timp și foarte multă răbdare, precum și ajustări ale textului sau corectarea greșelilor gramaticale în situația în care înscrisul este adus deja redactat de mână pe foaie; astfel de acte se întind de obicei pe mai multe pagini, ceea ce înseamnă un consum sporit atât în ceea ce privește elementele materiale, cât și în ceea ce privește spațiul de arhivă, și de aceea nu pot fi taxate la fel ca declarațiile obișnuite, pentru care există deja un format standard și care presupun o redactare rapidă, cheltuieli materiale mai mici și spațiu de arhivare redus.


Legiuitorul nu a stabilit o modalitate specială de calcul al taxelor pentru aceste categorii de acte, deoarece nu putea să prevadă toate situațiile întâlnite în practică. Această posibilitate a aprecierii onorariului de către notarul public, în cazurile aparte, este de regulă factorul care determină unele diferențe între cuantumul total al taxelor de la un birou la altul. De asemenea, mai pot fi întâlnite diferențe între taxele notariale și datorită faptului că unii notari sunt neplătitori ai taxei pe valoare adăugată.


Mergi la începutul paginii



6. Am căutat o listă cu onorariile notariale; de ce nu sunt publicate pe site?


Nu am publicat în cadrul site-ului onorariile notariale percepute de noi pentru a nu afecta activitatea colegilor noștri. Așa cum este deontologic, dăm posibilitatea clienților să-și aleagă notarul după alte criterii decât cele economice. În plus, acest site prezintă într-o măsură foarte mare informații juridice și notariale de interes general, fiind într-o măsură mai mică dedicat biroului nostru.


De asemenea, publicarea taxelor pentru anumite operațiuni nici nu ar fi posibilă, datorită modalităților complexe de calcul care se raportează la anumiți parametri ai actului. Chiar și în cazul actelor cu taxă fixă ar fi greu de publicat o listă cu prețuri de referință pentru că, potrivit legii, pentru actele care cuprind mai multe operațiuni juridice, onorariul se stabilește pe fiecare operațiune în parte, deci onorariul total va fi alcătuit din suma operațiunilor juridice de sine stătătoare, care ar putea fi privite sau efectuate ca acte separate.


Pentru a afla costul unui act notarial vă invităm la sediul biroului nostru, unde este afișată lista cu onorariile minimale percepute de noi pentru majoritatea actelor și serviciilor și unde veți putea obține și informații privind normele de calcul al tarifelor și costurile exacte ale operațiunii dorite, sau ne puteți contacta telefonic și în funcție de detaliile pe care ni le veți da, vom încerca să aproximăm costurile, cu mențiunea că nu în toate situațiile este posibilă efectuarea calculului prin telefon.
Precizăm că în anumite secțiuni ale site-ului sunt, totuși, menționate taxele aferente unei proceduri sau unei situații exemplificate.


Mergi la începutul paginii



7. Ce este impozitul pe venitul din tranzacțiile imobiliare, cum se calculează și ce modificări legislative au apărut în 2017 cu privire la acesta?


Impozitul pe venitul din tranzacțiile imobiliare, numit și impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, așa cum este el definit de art. 111 din Codul

Fiscal, este un impozit perceput la transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii, asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, când valoarea acestora depășește suma de 450.000 lei, precum și în cazul procedurii succesorale atunci când masa succesorală cuprinde terenuri și construcții, indiferent de valoarea acestora, dacă procedura succesorală nu s-a finalizat în termen de doi ani de zile de la data decesului defunctului.


Modul actual de calcul al impozitului pe venitul din transferul proprietăților imobiliare

1.

pentru terenurile și construcțiile al căror preț nu depășește 450.000 lei, nu se datorează impozit.

Suma de 450.000 lei este considerată sumă neimpozabilă în scopul prevăzut de art. 111 din Codul fiscal.



2.

pentru terenurile și construcțiile al căror preț depășește 450.000 lei:

3% din venitul impozabil, care se stabilește prin deducerea din valoarea tranzacției a sumei neimpozabile de 450.000 lei.


Exemplu: pentru o valoare de 500.000 lei, impozitul este calculat astfel:

(500.000 - 450.000) lei × 3% = 50.000 lei × 3% = 1.500 lei.



3.

pentru terenurile și construcțiile care fac obiectul unei moșteniri (fac parte din masa succesorală):

1% din valoarea la care au fost evaluate bunurile imobile ce fac parte din masa succesorală.


Excepții. Acest impozit nu se datorează în următoarele cazuri:

  • când bunurile au fost dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate;

  • când bunurile au fost dobândite prin donație între soți sau rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv;

  • în cazul rezoluțiunii actelor prin care s-a transferat proprietatea anterior;

  • în cazul constatării în condițiile art. 13 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

  • în cazul în care succesiunea s-a dezbătut și finalizat în termen de doi ani de la data decesului autorului succesiunii;

  • pentru actele de dare în plată încheiate în temeiul Legii 77/2016 (doar la primul act).


Având un caracter personal, obligația de plată a impozitul îi revine strict celui care îl datorează, adică proprietarului, și se calculează la partea fiecăruia din valoare/preț. În prezent, acest lucru prezintă importanță doar pentru completarea/eliberarea corectă a documentelor de plată. În cazul vechiului mod de calcul al impozitului, acest lucru prezenta importanță și cu privire la beneficiul pe care l-ar fi avut proprietarul în cazul în care prețul era mai mare de 200.000 lei - de exemplu, dacă doi proprietari în cotă egală ar fi înstrăinat un bun la prețul de 300.000 lei, impozitul s-ar fi calculat pentru fiecare în parte, fără diminuarea procentului, adică s-ar fi aplicat 2% sau 3% la partea de 150.000 lei a fiecăruia.

Pentru referință, în continuare este descris modul anterior de calcul al impozitului pentru actele între vii (în cazul succesiunilor, modul de calcul a rămas același).


Modul de calcul al impozitului, de la 01.01.2007 până la 31.01.2017:

1.

pentru terenurile și construcțiile care au fost dobândite de mai mult de 3 ani de la data înstrăinării:

2% din valoare, până la 200.000 lei, + 1% din ce depășește 200.000 lei.


Exemplu: pentru o valoare de 325.000 lei, impozitul era calculat astfel:
200.000 lei × 2% + 125.000 lei × 1% = 4.000 lei + 1.250 lei = 5.250 lei.



2.

pentru terenurile și construcțiile dobândite de mai puțin de 3 ani de la data înstrăinării:

3% din valoare, până la 200.000 lei, + 2% din ce depășește 200.000 lei.


Exemplu: pentru o valoare de 325.000 lei, impozitul era calculat astfel:
200.000 lei × 3% + 125.000 lei × 2% = 6.000 lei + 2.500 lei = 8.500 lei.


Prin „valoare” înțelegem valoarea la care au fost tranzacționate bunurile (prețul) sau valoarea la care au fost evaluate, pentru actele care nu au preț.


În majoritatea situațiilor, impozitul calculat după noua reglementare este mai mic decât cel calculat după vechea reglementare - cel puțin până la o anumită sumă, pe care o vom determina mai jos, în funcție de situațiile pe care le distingeam înainte de februarie 2017: situația când se calcula impozitul în procent de 2%, cu sau fără beneficiul de -1% la sumele mai mari de 200.000 lei, și situația când se calcula impozitul în procent de 3%, cu aceleași mențiuni referitoare la beneficiu.


  1. Pe vechea modalitate de calcul, când aveam impozit de 2%, preț de peste 200.000 și un singur proprietar, valoarea minimă de la care impozitul ar fi mai mare în noua reglementare este 775.000 lei (la această valoare, pe ambele variante de calcul, impozitul este de 9.750 lei; sub această valoare, impozitul e mai mic pe noua modalitate de calcul).
    - vechi:   4.000 + (775.000 - 200.000) x 1% = 9.750 lei
    - actual: (775.000 - 450.000) x 3% = 9.750 lei

  2. Pe vechea modalitate de calcul, când aveam impozit de 2%, preț de peste 200.000 și suficient de mulți proprietari încât nimeni să nu beneficieze de reducerea procentului, valoarea minimă de la care impozitul ar fi mai mare în noua reglementare este 1.350.000 lei (la această valoare, pe ambele variante de calcul, impozitul este de 27.000 lei; sub această valoare, impozitul e mai mic pe noua modalitate de calcul).
    - vechi:   1.350.000 x 2% = 27.000 lei
    - actual: (1.350.000 - 450.000) x 3% = 27.000 lei

  3. Pe vechea modalitate de calcul, când aveam impozit de 3%, preț de peste 200.000 și un singur proprietar, valoarea minimă de la care impozitul ar fi mai mare în noua reglementare este 1.550.000 lei (la această valoare, pe ambele variante de calcul, impozitul este de 33.000 lei; sub această valoare, impozitul e mai mic pe noua modalitate de calcul).
    - vechi:   6.000 + (1.550.000 - 200.000) x 2% = 33.000 lei
    - actual: (1.550.000 - 450.000) x 3% = 33.000 lei

  4. Pe vechea modalitate de calcul, în situațiile cu impozit de 3% și suficient de mulți proprietari încât să nu existe beneficiul de peste 200.000 lei, impozitul calculat pe noua modalitate nu va fi niciodată mai mare, indiferent de valoare, fiind matematic imposibil acest lucru.


Tabel comparativ între cele două moduri de calcul al impozitului

Nr.

Vechiul mod

de calcul

Suma*) la care

impozitul coincide:

Impozitul calculat

la această sumă

Detaliere a modului de calcul

(operațiile matematice)

1.

2% (cu beneficiu)

775.000 lei

9.750 lei

- vechi:   4.000 + (775.000 - 200.000) × 1% = 9.750 lei
- actual: (775.000 - 450.000) × 3% = 9.750 lei

2.

2% (fără beneficiu)

1.350.000 lei

27.000 lei

- vechi:   1.350.000 x 2% = 27.000 lei
- actual: (1.350.000 - 450.000) x 3% = 27.000 lei

3.

3% (cu beneficiu)

1.550.000 lei

33.000 lei

- vechi:  6.000 + (1.550.000 - 200.000) x 2% = 33.000 lei
- actual: (1.550.000 - 450.000) x 3% = 33.000 lei

4.

3% (fără beneficiu)

impozitul calculat va fi întotdeauna mai mic calculând după noile reguli

*) suma la care impozitul coincide când este calculat atât pe modalitatea veche, cât și pe modalitatea nouă. Sub această sumă, impozitul va fi mai mic pe modalitatea nouă de calcul, iar peste această sumă, impozitul calculat va fi mai mare.


Mergi la începutul paginii



8. De ce trebuie să plătesc impozit la încheierea tranzacțiilor imobiliare? Nu mi se pare corect acest lucru.


Dacă privim din acest unghi, întregul sistem de impozitare a cetățenilor ar putea părea incorect, însă acesta este mecanismul prin care orice stat își asigură autofinanțarea, iar întrebarea aceasta v-ați putea-o adresa cu privire la orice alt impozit (pe venit, pe salarii, pe proprietăți etc.), iar răspunsul pe care îl veți găsi va acoperi și această întrebare.


În principiu, majoritatea veniturilor se impozitează, iar în ceea ce privește impozitul pe venitul din tranzacțiile imobiliare, constatăm că statul a rezonat cu nemulțumirile cetățenilor și a relaxat modalitatea de calcul începând cu 1 februarie 2017, așa cum am afirmat mai sus.


Mergi la începutul paginii



9. De ce trebuie să plătesc impozit la succesiuni?


În general, legiuitorul nu motivează actele normative pe care le emite, deci cu atât mai puțin articolele din conținutul acestora (în cazul de față, art. 111 din Codul fiscal). Intuim că intenția sa a fost aceea de a determina moștenitorii să fie diligenți și să se pună în regulă cu actele în urma decesului autorului lor într-un termen rezonabil de doi ani de zile, în interiorul căruia moștenitorii sunt scutiți de plata acestui impozit pentru bunurile pentru care s-a dezbătut succesiunea.


Mergi la începutul paginii



10. Sigur nu îi rămâne notarului impozitul plătit de mine?


Nu numai că notarul nu beneficiază nici măcar de un leu din impozitul colectat de la clienți, dar dimpotrivă, notarul plătește la rândul său comisioane bancare în momentul în care virează statului sumele respective.

De altfel, gestionarea în sine a impozitului (și a celorlalte taxe care aparțin terților) implică răspundere, eforturi și cheltuieli suplimentare pentru notarul public.


Mergi la începutul paginii



11. Pot să achit taxele notariale în EURO sau în altă valută?


Potrivit legii, taxele notariale se stabilesc și se încasează în lei, inclusiv onorariul notarial, chiar și atunci când prețul specificat în act este în EURO sau într-o altă monedă străină, caz în care taxele se vor achita la valoarea convertită în lei folosind cursul de schimb valutar al BNR din ziua încheierii actului.

Contabilitatea birourilor notariale trebuie ținută în monedă națională, de aceea toate documentele de plată trebuie să aibă exprimată valoarea în lei. Unele taxe, după cum am afirmat anterior, aparțin statului și trebuie virate mai departe în lei.


Mergi la începutul paginii



12. Cât costă o consultație notarială?


Nu percepem onorariu pentru consultațiile notariale care ne sunt solicitate în vederea efectuării unui act notarial, cu excepția cazului în care consultația se solicită în scris sau când clientul solicită un model sau proiect de act sau contract.


De asemenea, se pot tarifa consultațiile notariale care au ca scop informarea clientului cu privire la o anumită situație juridică, nefiind premergătoare încheierii unui act notarial.
Cuantumul onorariului se va stabili în funcție de complexitatea problemei și de timpul alocat. Clientul va fi întotdeauna informat în prealabil cu privire la onorariul care i se va percepe pentru consultația solicitată.


În situația consultațiilor gratuite, clientul va trebui să plătească taxele notariale aferente demersurilor efectuate de noi și pentru care, la rândul nostru, suntem taxați, cum ar fi: obținerea unui extras de carte funciară, verificarea situației unei procuri (dacă a fost revocată sau nu) etc.


Mergi la începutul paginii